Problemele de sănătate relaționate cu nutriția și stilul de viață sunt larg răspândite în zilele noastre, afectând atât țările în curs de dezvoltare, cât și țările dezvoltate, precum și toate păturile sociale. Cu toate că discuțiile în jurul alimentației sănătoase sunt din ce în ce mai răspândite în media, prevalența problemelor de nutriție nu pare să se reducă conform așteptărilor. Un aspect neglijat în mare parte este psihologia nutriției. Pe lângă compoziția alimentelor în ceea ce privește nutrienții și valoarea calorică, ar trebui să aducem mai frecvent în discuție efectele diferitelor stiluri de alimentație asupra dispoziției generale, dar și impactul alegerilor alimentare asupra stărilor emoționale. Stresul și problemele de zi cu zi cu care ne confruntăm cu toții denaturează relația noastră cu mâncarea.
Efectele alimentației asupra stării emoționale este un subiect destul de vechi. Încă din timpul lui Hippocrate chiar și cu secole în urmă, există menționări în cărțile de medicină ale efectelor anumitor alimente asupra stării de bine, asupra dispoziției. Pe vremea aceea, nu erau identificați compușii specifici, efectele fiind atribuite alimentului integral. De exemplu, se credea că unele alimente au efecte calmante (salata verde, cicoarea, iarba grasă), altele erau folosite pentru a induce o stare de bine (boabe de soc, curmale, gutui), iar unele pentru efectele afrodiziace (ouă, carne de vită, mere, rodii). Multe dintre aceste proprietăţi ale alimentelor s-au păstrat până în zilele noastre, fiind transmise mai mult pe cale orală, fără a avea obligatoriu o bază științifică. De exemplu, se vehiculează mult și în zilele noastre că este bine să consumăm un pahar de lapte cald seara, pentru a asigura un somn liniștit, pe de altă parte, ouăle sunt evitate la masa de seară, ciocolata este un aliment-recompensă, cafeaua nu se bea după ora 18:00 și multe alte astfel de credințe populare.
Relația dintre mâncare și starea emoțională este una complexă și poate fi, în linii mari, clasificată după cum urmează:
- Alimentația dezechilibrată și efectele negative asupra stării de bine
- Influența nutrienților specifici din alimente asupra stării emoționale
- Influența compușilor bioactivi prezenți în alimente asupra dispoziției
- Impactul stării emoționale asupra alegerilor alimentare
- Influențele culturale și percepția personală asupra unor alimente sau obiceiuri alimentare.
Influența nutrienților specifici din alimente asupra stării emoționale
Consumul de carbohidrați și proteine
Consumul de carbohidrați și proteine afectează sinteza de serotonină. Serotonina este un neurotransmițător cu puternice implicații în starea de bine. Serotonina influențează apetitul și digestia, somnul, comportamentul social și sistemul reproducător. O mare parte din serotonină este sintetizată la nivel intestinal, unde flora intestinală pare a avea un efect modulator asupra sintezei serotoninei. Substratul principal pentru producția de serotonină este triptofanul, un aminoacid care se regăsește în majoritatea proteinelor alimentare. Cu toate acestea, un exces de proteine duce la scăderea sintezei de serotonină la nivelul sistemului nervos, deoarece crește și ingestia de aminoacizi care concurează cu triptofanul pentru transportul către creier.
Consumul alimentelor bogate în carbohidrați modifică nivelul aminoacizilor din sânge, prin determinarea sintezei de insulină care favorizează intrarea aminoacizilor cu catena ramificată în celule, cu excepția triptofanului care este legat de albumină. Acest proces fiziologic permite creșterea raportului dintre triptofan și alți aminoacizi cu catena ramificată din sânge, favorizând astfel transportul triptofanului către creier și producția de serotonină în cantități mai mari .
Tocmai de aceea, este încă o dată recomandată menținerea unui echilibru între macronutrienții din alimentație, și anume 55-60% carbohidrați și 15-20% proteine. Acest consum recomandat de 55-60% carbohidrați trebuie să fie asigurat, în mare parte, prin carbohidrați complecși (cereale integrale și derivate, leguminoase, cartofi și legume), iar consumul de zaharuri trebuie menținut sub 10% din necesarul energetic zilnic.
Acizii grași Omega-3
Acizii grași Omega-3 sunt acizi grași esențiali, care trebuie introduși în organism prin alimentație, din moment ce organismul uman nu îi poate sintetiza. Omega-3 sunt acizi grași polinesaturați, cu rol în dezvoltarea normală a sistemului nervos, mai ales în copilărie, dar rolul lor în funcționarea sistemului nervos se păstrează și la vârsta adultă. Cel mai bine sunt cunoscuți pentru importanța lor în reducerea riscului de boli cardiovasculare, artrită reumatoidă, diabet zaharat de tip 2, dislipidemii, iar cercetări mai recente îi recomandă și pentru reducerea riscului de apariție a depresiei.
Niveluri scăzute ale acizilor Omega-3 în organism sunt asociate cu o frecvență mai mare a depresiei, a pesimismului și impulsivităţii, conform unui studiu desfășurat de Universitatea din Pittsburgh . De asemenea, se pare că desfășoară un rol în ameliorarea simptomelor deficitului de atenție, schizofreniei sau abuzului de substanțe toxice.
Sursa:https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/relatia-bidirectionala-dintre-alimentatie-si-starea-emotionala/