Cel mai important factor in mentinerea sanatatii este alimentatia, ea fiind furnizorul de materie si energie pentru buna dezvoltare si functionare a corpului uman. Statisticile medicale prezinta din cand in cand cate un grup mai mare de boli ca fiind maladiile secolului douazeci, iar printre cauzele sau factorii favorizanti este enumerata si nutritia deficitara sau in functie de caz, abuziva. De ce oare alimentul, care este baza existentei noastre, sa fie cauza unor maladii?
Epoca moderna a adus dupa sine o mare afacere pentru producatorii si comerciantii de produse alimentare si un plus de confort pentru consumatori. Daca acum cateva zeci de ani majoritatea alimentelor proveneau din productia proprie a individului, iar alimentele erau integral pregatite in casa, astazi raportul s-a modificat: cea mai mare parte a alimentelor provine din reteaua de magazine alimentare, iar o buna parte din alimentatie are la baza produse semipreparate. Producatorii industriali de alimente, pentru a rezista concurentei existente pe piata trebuie sa prezinte pe piata produse „calitativ” superioare, adica sa aiba un aspect agreat de client, miros si gust placut si termen de valabilitate cat mai mare.
Dar pentru a satisface aceste deziderate, alimentele sunt prelucrate prin inglobarea de asa-zisi aditivi alimentari (coloranti, emulgatori, stabilizatori, antioxidanti, conservanti, aromatizanti, etc. ) care se regasesc in compozitia inscriptionata pe ambalaj (daca ea exista) sub forma unor coduri: E 954 (pentru zaharina), E 330 (acid citric), E250 si E 251 (nitriti, respectiv nitrati din mezeluri), etc. Acesti aditivi sunt utilizati doar cu avizul Ministerului Sanatatii si la prima vedere par inofensivi, dar in timp se constata ca lucrurile stau cu totul altfel. Spre exemplu zaharina a fost folosita (si la noi inca mai este) ca indulcitor pentru diverse preparate hipocalorice. Vreme de multi ani s-a crezut ca este o substanta totalmente inofensiva pentru organism, dar cercetari recente au aratat ca ea prezinta potential cancerigen, ceea ce a facut ca in multe tari occidentale sa fie recomandata retragerea ei din consum.
Ce sunt de fapt acesti aditivi alimentari? Cea mai mare parte a lor sunt substante chimice de sinteza care nu se gasesc in mod natural nici in regnul vegetal nici in cel animal, deci nu ar trebui sa faca parte din alimentatia noastra. Organismul uman, vazut prin prisma biochimica, nu detine cai metabolice proprii acestor substante, iar pe de alta parte, aceste substante care sunt obtinute in urma unor reactii chimice „in eprubeta”, sunt lipsite de energiile vitale pe care in mod natural substantele produse de natura le contin. Din acest punct de vedere, putem spune ca aditivii alimentari sunt substante „moarte”, ba mai mult, ei sunt, prin imprumutarea de cai metabolice necesare biotransformarii lor in vederea eliminarii din organism, consumatori de energie vitala din rezerva proprie a organismului.
Care sunt oare proprietatile acestor aditivi? Spre exemplu, colorantii alimentari sunt substante de sinteza a caror molecule au proprietatea de a se fixa ori pe grasimi ori pe fibrele celulozice din alimente. Cele mai nocive sunt cele care se fixeaza pe grasimi, pentru ca acestea odata ajunse in organism se vor depune in tesutul adipos, colorandu-l, iar mai tarziu pot genera diverse probleme de sanatate. Conservantii sunt substante chimice care impiedica dezvoltarea microorganismelor prin blocarea unor enzime vitale a acestora sau prin distrugerea membranei lor celulare. Nu avem nici o garantie ca aceste fenomene, chiar daca nu sunt sesizabile prin mijloacele actuale de investigare, nu au loc si in organismul nostru, undeva la scara moleculara, dar cu efecte grave in timp.
In ultima perioada, pietele noastre au fost invadate de tot felul de fructe a caror perioada de coacere este in cu totul alt sezon al anului. In mod normal fructele, in special cele de toamna, se pot pastra o perioada de timp, dar semnele imbatranirii si degradarii lor vor deveni evidente. Cum de totusi cele din comert arata de parca tocmai ar fi fost luate din pom? Nimic mai simplu: dupa recoltare, ele sunt tratate cu niste substante care impiedica degradarea lor fizica. Dar ceasul biologic al fructului lucreaza in continuare, energiile degradandu-se si fructul devenind o masa vegetala moarta, pe care imi vine sa o asemuiesc cu o bucata de plastic gustos. Daca aceste substante ar ramane doar pe coaja fructului, nu ar fi nici o problema, dar ele se absorb in interior, de aici ramanand doar un pas pana la patrunderea lor in organismul nostru. Stim despre aceste substante ca in doze rezonabile nu au efect toxic vizibil si imediat asupra organismului uman, dar nu stim ce efecte pot avea in timp la scara moleculara si ce boli ascunse ar mai putea favoriza.
O gaselnita alimentara deosebit de interesanta este margarina, despre care se afirma intr-un mod cu totul hazardat ca este un produs natural. Este adevarat ca la baza procesului de fabricatie stau uleiuri vegetale dar nu stiu cat de natural mai este un produs care este supus unei hidrogenari la cald, in prezenta nichelului pe post de catalizator. Rezultatul acestui proces este acea masa alba, a carei structura chimica difera exact prin caracteristica de baza care face uleiul vegetal mai sanatos decat grasimea animala si anume gradul de nesaturare (exprima prezenta unor duble legaturi in molecula grasimilor din uleiul vegetal si care lipsesc la grasimile animale). Deci diferenta dintre margarina si grasimea animala este doar de origine, organismul uman depunand acelasi efort energetic pentru metabolizarea amandurora.
Cand si cum vom afla cat de nocivi pentru sanatatea noastra sunt ceilalti aditivi alimentari, nu stiu cum sa va spun, dar haideti sa consumam mai putina carne mai rosie si mai frageda decat este ea in realitate, mai putine fructe prea aratoase atunci cand nu e timpul lor, mai putine conserve si alte semipreparate, mai putine alte gaselnite alimentare si sigur vom fi mai sanatosi.
Consider ca orice persoana cu un minim de inteligenta si care doreste sa constientizeze ce se intampla in jur s-a intrebat cel putin odata de ce este nevoie sa consumam hrana artificiala, toxica si nesanatoasa in timp ce recoltele de cereale, legume, fructe, sunt destul de bogate si pot acoperii cererea populatiei. In ultimul timp, producatorii trebuie sa introduca in alimente aditivi si substante cangerigene sub pretextul pueril al conservarii hranei.
Ne-am obisnuit deja cu replici gen -cresterea masiva a populatiei – noile cerinte ale pietei – necesitatea diversificatii produselor, dar aceste „scuze puerile” pot fi demontate usor daca privim atent in jurul nostru.Studiile arata ca jumatate din hrana lumii este aruncata la gunoi nu neaaparat din cauza termenelor de valabilitate cat a aspectului lor care nu le face eligibile pentru un loc pe rafturi. Institutul de Inginerie Mecanica din Marea Britanie ne informeaza ca jumatate din mancarea lumii, adica peste doua miliarde de tone de alimente, ajunge sa fie aruncata la gunoi. Aceiasi specialistii sustin ca anual, in lume, sunt produse patru miliarde de tone de alimente si pana la 50 la suta din aceasta cantitate ajunge sa fie catalogata drept „deseu alimentar”.
Promovarea anumitor mancaruri gen fast food si junk food care, desi „sunt la moda” si „gustoase”, provoaca anual milioane de boli in intreaga lume. Copiii si adolescentii care consuma hrana de tip fast-food au un risc crescut de a suferi de astm sever, de rinita alergica si de eczema atopica, potrivit unui studiu international asupra alergiilor la copii. Slăbiciunea umană pentru simţul gustului, lipsa de control şi de voinţă în alegerea corectă a alimentaţiei, indolenţa şi mai ales ignoranţa au contribuit din plin la dezastrul actual în domeniul sănătăţii corporale, psihice şi mentale a fiinţei umane.
Ce inseamna OMG ? – Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăți noi.
Ce inseamna organic? – “Alimentele organice sunt produse fara a folosi pesticide conventionale; fertilizatori realizati din ingrediente sintetice, fara folosirea bioingineriei sau radiatiei cu ioni.”
Ce sunt Produsele bio ? – Produsele bio-organice sunt compuse strict din plante și din ingrediente organice, care nu au fost modificate genetic și cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice. Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse cosmetice bio, de îngrijire bio, de curățenie bio sau suplimente nutritive, reprezintă cea mai nouă tendință în ceea ce privește modul de a trăi sănătos.
Produsele certificate ecologic, bio/ecologic sau organic sunt termeni sinonimi. Folosirea lor depinde de termenul impus într-o anumită zonă geografică – de exemplu in spațiul anglo-saxon se folosește termenul de organic (inclusiv în S.U.A. și Canada), în spațiul german se folosește oficial termenul ökologisch („ecologic”), în timp ce în acelasi spațiu termenul bio se folosește în context de marketing pentru a desemna un produs ecologic certificat, iar în spațiul italian termenul folosit este cel de bio. Aceste produse pot fi caracterizate și sunt individualizate prin intermediul unor norme de producție și procesare codificate legislativ la nivel național sau, în cazul Uniunii Europene și S.U.A., la nivel comunitar.
Mult şi prost. Aşa se caracterizează regimul alimentar al românului din zilele noastre. Cantitativ, mâncăm mai mult decât înainte, iar calitativ, alimentele pe care le ingerăm şi-au pierdut proprietăţile nutritive din cauza procesării lor excesive.
Spre deosebire de acum 20-30 de ani, regimul alimentar s-a transformat drastic. “Alimentele naturale integrale au fost înlocuite de cele industriale, înalt procesate, devitalizate şi dezechilibrate nutriţional”, a declarat directorul Institului Naţional de Cercetări Alimentare (INCA), prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Din punct de vedere alimentar, schimbările majore din ultimii 20-30 de ani nu a adus beneficii, ba dimpotrivă. Directorul INCA a afirmat că “deschiderea către vest a facilitat accesul pe piaţa din România a alimentelor nesănătoase, tip junk food sau fast food, dar şi a celor procesate artificial. În prezent, pe rafturile magazinelor din ţară există mai multe produse nocive pentru organism, decât alimente sănătoase”.
Românii s-au adaptat stilului vestic de supraalimentare. “Prima consecinţă a acestuia este explozia supraponderalităţii şi a obezităţii. Mult mai îngrijorătoare este creşterea obezităţii infantile. Acest diagnostic la copii este mult mai grav decât la oamenii adulţi şi reprezintă un element alarmant pentru starea de sănătate a populaţiei pe viitor”, a adăugat prof. dr. Mencinicopschi.
Modul haotic în care se hrănesc, în prezent, oamenii mai are o consecinţă severă: pentru prima oară în ultimii 300 de ani, începând din 2005, speranţa de viaţă a populaţiei globului a început să scadă. “Cercetătorii americani au constatat că, în ultimii 300 de ani, durata medie de viaţă a crescut constant. Însă, din 2005, ne confruntăm cu o scădere continuă a acesteia. Trăim mai puţin.”, a menţionat prof. dr. Mencinicopschi.
Surse: https://conspiratiisimistere.wordpress.com/2013/04/02/hrana-noastra-cea-de-toate-zilele/
http://www.clicksanatate.ro/Hrana-noastra-cea-de-toate-zilele-ne-fura-ani-din-viata_0_1453.html
http://www.terapiinaturiste.ro/alimentatie-hrana.php