Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă. Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duc, uneori, la diabet zaharat.
Alimentaţia normocalorică este cea ideală
Alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri, predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă.
Supraalimentaţia oboseşte inima
Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate. Pitagora menţiona că: „în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care, prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.
Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave
Deprinderea de a consuma mai multă hrană decât este necesar rezultă dintr-o educaţie familială defectuoasă, considerându-se normală alimentaţia fără restricţie. Dacă unul dintre părinţi este obez, există probabilitatea de 50% ca şi copilul să devină obez, iar dacă ambii părinţi sunt supraponderali, această probabilitatea creşte la 80%.Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi o afecţiune extrem de gravă, care duce la complicaţii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea colesterolului, tulburări de respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar, afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi şi litiază biliară, constipaţii, hemoroizi, cancere (mai ales de sân), dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloză, gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree), tulburări psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare), reducerea randamentului în activităţile fizice şi intelectuale, îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie, cu 10-13 ani.
Sursa: http://ziarullumina.ro/alimentatia-corecta-primul-pas-catre-o-viata-lunga-si-sanatoasa-41256.html