SPELTA. Triticum spelta. Este o specie străveche de cereală păioasă din familia gramineelor (Poaceae). A fost o cereală care s-a regăsit des de-a lungul evoluției civilizației europene, până în timpurile medievale când încet-încet și-a pierdul locul, fiind redescoperită abia în epoca contemporană unde și-a găsit o nișă pe piața alimentelor sănătoase.
Spelta este o specie de grâu foarte rezistentă la clima rece, ceea ce îl face ideal pentru culturile din zona montană. Este mai mult un grâu de toamnă, fără a lipsi însă întru totul din culturile de primăvară. Poate crește până la 120 de cm, dezvoltând tulpini erecte, cu internoduri fistuloase. Frunzele sunt alungite, late de numai 2 cm, cu margini ciliate. Spicul poate ajunge la 15 cm și adună câte 15-22 de spiculețe, fiecare cu câte 3-5 flori. Fructul speltei se numește, în termeni de specialitate, cariopsă și este de tip uscat, indehiscent (adică nu se deschide spontan la maturitate), cu pericarpul lipit de sămânța unică.
Spelta, la fel ca alte varietăți de grâu, are o poveste complexă datorită înclinației spre hibridizare cu alte varietăți. În urma analizelor genetice s-a concluzionat că își are originile ca hibrid între un tip și mai timpuriu de grâu domesticit, Triticum diccocum, cunoscut în literatura de specialitate ca emmer sau farro, iar la noi în țară ca grâu moale și o specie de graminee sălbatică, Aegilops tauschii. Hibridizarea trebuie să se fi întâmplat în regiunile Orientului Apropiat, căci acolo se întâlnește această plantă sălbatică, și a avut loc înainte de apariția grâului comun – adică cel puțin acum 8000 de ani.
Ceva mai târziu, acest hibrid (prima spelta sau spelta asiatică), s-a hibridizat la rândul său cu grâul comun (Triticum aestivum) dând naștere unui tip nou, spelta europeană care a intrat în agricultura neolitică acum 6000 de ani, începând cu regiunile din sud-estul Europei. Primele mențiuni apar în situri arheologice la Erbaba, în Turcia (5.800 de ani) și Arukhlo, în Georgia (5000 de ani), urmate rapid de vestigii din Peninsula Balcanica și bazinul pontic.
Astăzi ea se mai cultivă sporadic în zone din Europa Centrală și nordul Spaniei. La noi spelta este mai degrabă o plantă uitată – nu există culturi cunoscute, deși au existat mențiuni în deceniile trecute privind mici areale cultivate în Bucovina și Apuseni. În prezent, făina și grâul spelta de pe piața românească provin de pe piața germană, iar cei mai mulți români nici nu au auzit vreodată de acest tip de grâu.
Dar spelta are merite care ar putea-o readuce în atenție cultivatorilor români. În primul rând este o plantă rezistentă, care are nevoie de puțini fertilizatori, ceea ce o face ideală pentru culturile organice.
Conține carbohidrați (57%), fibre (9%), proteine (17%), grăsimi (3%), minerale și vitamine. Conține gluten, însă într-o cantitate moderată față de grâul comun.
Spelta este foarte apreciată în spațiul german, unde este cunoscută ca dinkel. Este utilizată sub formă de făină pentru pâine, blat, biscuiți, covrigei, batoane, fiind similară ca aspect cu pâinea de secară, însă cu un gust mai puțin dulce, o ușoară aromă de nucă și o textură mai pufoasă. Are tendința de-a crea un aluat crocant, care nu devine tare sau cauciucos, de aceea este recomandată pentru turte sau pentru pizza.
În zonă ca Bavaria și Belgia, sunt producători care obțin un tip de bere din malț de spelta, iar în Polonia există o tradiție a distilării boabelor pentru producerea unui fel de vodcă. Tot în Germania, boabele necoapte încă se consumă într-un fel de mâncare – Grünkern.
Beneficiile aduse de grâul spelta derivă din multitudinea de substanțe nutritive pe care le conține: mangan, fosfor, magneziu, cupru, fibre, proteine, vitaminele A, E, complexul vitaminic B și niacina (vitamina PP).
200 grame de grâu spelta furnizează:
– 106% din necesarul zilnic de mangan
– 30% din necesarul zilnic de fibre
– 30% din necesarul zilnic de fosfor
– 25% din necesarul zilnic de vitamina B3
– 24% din necesarul zilnic de magneziu
– 22% din necesarul zilnic de proteine
Grâul spelta este ușor digerabil datorită proteinelor pe care le conține și datorită structurii amidonului. Substanțele nutritive din grâul spelta sunt asimilate mai ușor datorită solvabilității lor deosebite în apă, ceea ce înseamnă că procesul de digerare este mult mai eficient și mai puțin intens. Acest lucru face ca grâul spelta să fie recomandat în alimentația copiilor mici și a bolnavilor în vârstă.
Este bogat în gluten, dar poate fi tolerat de persoane care prezintă intoleranță la acesta.
Ca urmare veștile cele mai bune sunt:
– grâul spelta se poate utiliza similar cu celelalte cereale, de exemplu grâul comun – făină utilizată ulterior în pâine, paste, prăjituri și alte produse de patiserie
– grâul spelta poate fi consumat de persoanele care sunt alergice la grâul comun, putând fi oferit bebelușilor începând cu vârsta de 7 luni.
Ce beneficii aduce grâul spelta organismului?
Dintre beneficii amintim:
– ajută în tratarea neurodermitelor la copii și a bolilor de piele sau mucoase în general
– ajută în tratarea bolilor degenerative – reduce riscul de arterioscleroză, reduce riscul de cancer la sân
– ajută în tratarea tulburărilor metabolismului și digestiei
– îmbunătățește procesul de formare a sângelui și stimulează metabolismul la nivelul sistemului nervos
– stimulează activitatea rinichilor
– scade aciditatea organismului, fiind bazic
– are un efect vitalizant asupra pacienților depresivi, datorită conținutului mare de L-Tryptophan
– are un efect de stimulare a imunității și antiinflamator datorită conținutului de Thiocyanat
– reduce riscul apariție de astm la copii, împreună cu consumul de pește
– reduce riscul de boli cardiovasculare
Când se poate introduce grâul spelta în alimentația copilului?
Grâul spelta se recomandă a fi introdus în alimentația diversificată după vârsta de 7 luni. Sfatul nostru este ca introducerea cerealelor în alimentația diversificată să se facă începând cu orezul, meiul, ovăzul – cereale care nu conțin gluten și sunt blânde cu stomacul micuțului. În jurul vârstei de 7 luni, în mod natural puteți să-i preparați copilului mâncăruri din grâu spelta. Recomandarea noastră este să vă consultați cu medicul pediatru al bebelușului înainte de a introduce grâul în alimentația diversificată și să respectați regula celor 4 zile.
Surse: https://diversificare.ro/alimente/2013/03/grau-spelta-ruda-nepretuita-cu-graul-comun/
https://ierburiuitate.wordpress.com/2013/10/18/spelta/